Închipuiri

Închipuirile de când te știu
Au devenit mai vii.
De atunci s-au îmbrăcat în rochii de seară,
Și s-au strâns în stația de autobuz.
Vinerile, de cînd te știu, mă sperie.
E ciudat, căci minutele cu tine sunt îmbrățișate și zburdă lin pe firul de ață.
S-au strâns multe perle și mărgele verzi și roșii în jurul meu,
Le-am pus pe toate la gâtul inchipuirii celei mari.

Efervescent și nesigur

M-am pregătit să scriu, precum
Sufletul s-a pregătit să trăiască în fiecare dimineață.
Cu rigoare.
Cu măsurarea Clipei.
Cu catifeaua privirii
Cu albastrul cerului
Cu verdele mâinilor uriașului.
Se ridică sufletul în spatele pixului de fiecare dată.
Se colorează aerul și se cere un tribut adus
Creatorului.
Iar tu, tu ești atât de plin,
Încât am reușit și de data asta să mă împac în spatele mâinilor tale cu ceea ce aveam de făcut.

doi

Numarul doi e un numar par, special,
De disecat in patru parti, de aruncat in patru zari.
Micul Print il ia de toatra pe primul numar Sud, il incalzeste in palme, il modeleaza, si il infinge in pamant, sa lumineze treceri.
Tu il iei pe al doilea numar Nord si il ascunzi in buzunarul din dreptul inimii, acolo unde e padure, copaci imbratisati si stramosi dormind.
Eu iau numarul trei Est
Sa il pun ofranda soarelui in fiecare dimineata.
Pielea are nevoie de vitamina D, se zice.
Iar Acela a ramas sa imbratiseze numarul paru Vest, si sa ii dea un rost.

Tata, femeia aceea a innebunit.
Cum ma joc, cum te joci, cum se joaca,
De-a margeanul inraurat, de-a praful colbit, de-a drumul albit de pasii tai.
Tata, femeia aceea canta in ploaie.
De-a mainile tale intinse aievea spre rasarit, de-a ochii tai inchisi, razand in spatele pleoapelor.
Tata, femeia accea ma ia de mana si imi inchide ochii.
De-a desteptarea in randul mortilor vii, de-a suparare, de-a iubire intoarsa pe toate fetele si calcata cu fierul de calcat, de-a trezire alaturi de tine intr-o dimineata innorata, cu scantei in ochii negri ai Fecioarei de la capatul patului.
Tata, femeia aceea ma priveste ranjind din oglinda.

Fleemarket

Am iesit in seara asta cu tine
La fleemarketul de amintiri pierdute,
De placeri vinovate si de semne necunoscute inca ochiului,
De auzuri necunoscute piciorului
Gol.
Inca
De pe atunci, de cand te-am cunoscut, ai zis
Zambindu-ti ochii alaturi de degetele mele rasfirate pe-o pleoapa
Ca o sa vina o zi de petrecere
Iubita mea,
O zi in care o sa trecem pe trecerea de pietoni
In drectii opuse.
Atunci
Mai bine sa luam metroul zilnic, ti-am zis.
De ce ati iesit la soare?
Vi s-au uscat bratele de atata intins in copac.
Zic toti vecinii, susotind pe la geamuri.
Nu mai circula niciun metrou, iubito,
Sunt numai ca;esti cu cai deosebiti. Am pierdut demult dreptul la nefericire.

Refrene

Cea care uita,
 Cea care uita,
  Cea care uita.
Cea care scrie,
 Cea care scrie,
  Cea care scrie.
Cea care citeste,
 Cea care citeste,
  Cea care citeste.
Cea care inscrie,
 Cea care inscrie,
  Cea care inscrie.
O broasca albastra
Sopteste de pe lobul urechii.
Am uitat refrenul cantecului de leagan.
Sa murim.

Pentru iubitorii cuvintelor de lemn

We don't subscribe to this channel
Nu am ajuns acolo
Inca.
La nivelul Solstitiului.
Mi se dau inca literele cu portia
Intr-o strachina de lut:
Intai, felul unu;
Apoi, clatite cu gem.
S-au maniat literele.
De data asta, nu ma mai ascunde nicio umbrela cu buline.