duminică, 21 septembrie 2014

Închipuiri

Închipuirile de când te știu
Au devenit mai vii.
De atunci s-au îmbrăcat în rochii de seară,
Și s-au strâns în stația de autobuz.
Vinerile, de cînd te știu, mă sperie.
E ciudat, căci minutele cu tine sunt îmbrățișate și zburdă lin pe firul de ață.
S-au strâns multe perle și mărgele verzi și roșii în jurul meu,
Le-am pus pe toate la gâtul inchipuirii celei mari.

Efervescent și nesigur

M-am pregătit să scriu, precum
Sufletul s-a pregătit să trăiască în fiecare dimineață.
Cu rigoare.
Cu măsurarea Clipei.
Cu catifeaua privirii
Cu albastrul cerului
Cu verdele mâinilor uriașului.
Se ridică sufletul în spatele pixului de fiecare dată.
Se colorează aerul și se cere un tribut adus
Creatorului.
Iar tu, tu ești atât de plin,
Încât am reușit și de data asta să mă împac în spatele mâinilor tale cu ceea ce aveam de făcut.

luni, 7 aprilie 2014

doi

Numarul doi e un numar par, special,
De disecat in patru parti, de aruncat in patru zari.
Micul Print il ia de toatra pe primul numar Sud, il incalzeste in palme, il modeleaza, si il infinge in pamant, sa lumineze treceri.
Tu il iei pe al doilea numar Nord si il ascunzi in buzunarul din dreptul inimii, acolo unde e padure, copaci imbratisati si stramosi dormind.
Eu iau numarul trei Est
Sa il pun ofranda soarelui in fiecare dimineata.
Pielea are nevoie de vitamina D, se zice.
Iar Acela a ramas sa imbratiseze numarul paru Vest, si sa ii dea un rost.
Tata, femeia aceea a innebunit.
Cum ma joc, cum te joci, cum se joaca,
De-a margeanul inraurat, de-a praful colbit, de-a drumul albit de pasii tai.
Tata, femeia aceea canta in ploaie.
De-a mainile tale intinse aievea spre rasarit, de-a ochii tai inchisi, razand in spatele pleoapelor.
Tata, femeia accea ma ia de mana si imi inchide ochii.
De-a desteptarea in randul mortilor vii, de-a suparare, de-a iubire intoarsa pe toate fetele si calcata cu fierul de calcat, de-a trezire alaturi de tine intr-o dimineata innorata, cu scantei in ochii negri ai Fecioarei de la capatul patului.
Tata, femeia aceea ma priveste ranjind din oglinda.

Fleemarket

Am iesit in seara asta cu tine
La fleemarketul de amintiri pierdute,
De placeri vinovate si de semne necunoscute inca ochiului,
De auzuri necunoscute piciorului
Gol.
Inca
De pe atunci, de cand te-am cunoscut, ai zis
Zambindu-ti ochii alaturi de degetele mele rasfirate pe-o pleoapa
Ca o sa vina o zi de petrecere
Iubita mea,
O zi in care o sa trecem pe trecerea de pietoni
In drectii opuse.
Atunci
Mai bine sa luam metroul zilnic, ti-am zis.
De ce ati iesit la soare?
Vi s-au uscat bratele de atata intins in copac.
Zic toti vecinii, susotind pe la geamuri.
Nu mai circula niciun metrou, iubito,
Sunt numai ca;esti cu cai deosebiti. Am pierdut demult dreptul la nefericire.

duminică, 6 aprilie 2014

Refrene

Cea care uita,
 Cea care uita,
  Cea care uita.
Cea care scrie,
 Cea care scrie,
  Cea care scrie.
Cea care citeste,
 Cea care citeste,
  Cea care citeste.
Cea care inscrie,
 Cea care inscrie,
  Cea care inscrie.
O broasca albastra
Sopteste de pe lobul urechii.
Am uitat refrenul cantecului de leagan.
Sa murim.

joi, 27 martie 2014

Pentru iubitorii cuvintelor de lemn

We don't subscribe to this channel
Nu am ajuns acolo
Inca.
La nivelul Solstitiului.
Mi se dau inca literele cu portia
Intr-o strachina de lut:
Intai, felul unu;
Apoi, clatite cu gem.
S-au maniat literele.
De data asta, nu ma mai ascunde nicio umbrela cu buline.

miercuri, 26 martie 2014

Papuci si fluturi. Albastri

S-au intalnit papucii mei
Cu papucii tai
La intrarea in suflet.
S-au aliniat cuminti.
Ai mei, albastri.
Ai tai, neinspirat de negri
Tociti de atata ploaie.
Adu-ti, iubite, drumurile mai aproape,
Sa poposeasca fluturii.
Sa sa putem zbura impreuna.

sâmbătă, 15 martie 2014

Titlu 21

Am avut Timpul la rever,
Mi-a aruncat nisipul in neant
Si atunci,
Timpul tot a fost al meu,
nemasurat si neterminandu-se.
Am mana ta in dreptul inimii,
Desfigurata de atata Timp
Intr-un nor, apoi o pasare, apoi o floare aievea,
Apoi un ban de argint privit de sus, apoi un munte,
Apoi un copac si un rau serpuitor.
S-a strecurat amintirea ta ca o umbra,
In spatele gandurilor mele.

Titlu 20

Sa vezi cum stau atarnati norii
De o parte si de alta a clipei.
Se privesc in ochi, intai cu mirare, apoi cu dorinta,
Se apropie sa se ia de mana,
Intai ca niste dragoni, apoi ca niste flori de mar,
Stau atarnati norii de parca ar fi in centrul Pamantului.

Titlu 19

Am mai mers un pas catre tine.
Am mai inchis ochii si am intins bratele
Sa cuprinda Calea Lactee in priviri
Sa o strang asa, ca pe o funda alunecoasa, alba,
Intr-un ghem pe care sa il iau in ghiozdan.
Din cand in cand, o sa tai cate o bucatica din panglica, iubitul meu, si o sa o pun in buzunarul inimii tale,
In camera pentru bunuri de pret, alaturi de poza mamei si de figura tatalui cu lacrimile in ochi in ziua absolvirii.

Titlu 18

Lumina e in jurul meu.
Lumina ti-s ochii, ingemanati in zori,
Lumina te inconjoara, si bratele ti-s lumina,
Si ceata se strange aievea in jurul mainilor tale.
De cele mai multe ori, e ca si cand Olarul a zabovit o clipa in plus,
Sa alerge cu degetele pe ochii tai,
Sa adauge o fereastra spre adancuri in chipul tau
De lumina.

miercuri, 12 februarie 2014

Title 17

When the ice gets carried away,
Between blurred lines
There are people holding hands
Again.
The same people from the past century,
Living around and living forever,
In debt to themselves,
The same smile hidden behind the eyelashes of lovers
Hugging, still in the forbidden past.

Title 16

I've been meaning to dance for a while with you,
30 centuries, to me more accurate.
They say, one should be precise in communicating.
Feelings, my estranged one, are a peculiar thing,
Made of red flowery forms in stone and sand.
How precise can a craftsman possibly be,
With all those wonders around him?

Title 15

I was starting to vanish
Step by step.
Promiscuous laughter behind me,
Hands fallen and burried all in snow,
Skies rocking and rolling above and beyond the steps.
Outside the memory,
Letters have been fading away for a while now.
As far as I consider, there are beings.
As far as people know, there are words.
So far, I have been living fully prepared
For the snowflakes to vanish
On your face.

Title 14

You're not searching the right way, they said,
Not using the right voice, or checking the right wings,
Your letters are crunched above the sounds,
And the colors are fading in between.
Super Mario the Savior was born that day,
In a section of 1 and 0,
Above the heads of mothers and scientists,
Overall in pain.

Titlu 13

Mi-am promis mie insami ca nu o sa uit.
Nici gustul prajiturii, nici vanilia,
Nici mirosul pielii bunicii,
Nici nucul, sau poarta azurie,
Sau florile, sau soarele, sau amintirile,
Amintirea amintirilor si casa de sub masa din sufragerie.
Casa bunicii a ramas in urma.
Cutia cu scrisori a ramas in urma.
Muzica a ramas in minune.
De fiecare data, la fiecare intoarcere,
Ghemul e din ce in ce mai pufos
Si painea e din ce in ce mai aromata.

Titlu 12

De fiecare data,
Ochii mei se arunca larg in ochii celui din jurul meu
Intr-un fel de imbratisare.
De fiecare data
Ochii stiu cel mai bine,
Ce se intampla in jurul lor.
De fiecare data,
mainile mele simt aerul cu aceeasi putere
Cu care notele imbraca portativul in sunet.
Si atunci incep sa zbor.

Titlu 11

Povestile sunt peste tot.
In pasi si urme si nisipuri
Pasari, culori, raze,
Autografe calatoare si respiratii.
Povestile calatoresc si danseaza
In ochi si in gene
Inversunate sau line, de multe mirari,
Se intrepatrund in puzzle-uri.
Povestile se tes intre mine si acelasi,
Intre niveluri, pe note si culori,
Le cauta poetii si preotii,
Si cantaretii le canta, cu ochii
Inchisi, la clapele pianului verde.

Titlu 10

Inchipuirile de cand te stiu
Au devenit mai vii.
De atunci s-au imbracat in rochii de seara
Si s-au strans in statia de autobuz.
Vinerile, de cand te stiu, ma sperie.
E ciudat, caci minutele cu tine sunt imbratisate si aluneca lin pe firul de ata.
S-au strans multe perle si margele verzi si rosii in jurul meu.
Le-am pus pe toate la gatul inchipuirii celei mari.